Muzeul Județean Argeș - moștenire culturală, istorie și continuitate

Expoziția de bază

La 28 octombrie 1928 s-a înfiinţat, la Piteşti, Ateneul Popular „Gheorghe Ionescu-Gion”, care a funcţionat până în anul 1948 ca bibliotecă publică şi muzeu, în toţi aceşti ani creierul şi sufletul acestei instituţii de cultură fiind institutoarea Tatiana Bobancu. La invitaţia ei, în Piteşti, au conferenţiat personalităţi de seamă ale culturii româneşti, precum Nicolae Iorga, Gala Galaction, Liviu Rebreanu, Bogdan Duică, G. G. Antonescu, Mihail Sorbul, Mihail Lungianu şi mulţi alţii.

Ateneul a reprezentat nucleul Muzeului Judeţean Argeş de astăzi, expoziţia de bază a Secţiei de Istorie fiind inaugurată în anul 1974, în fostul Palat Administrativ al Judeţului istoric Argeş, clădire intrată în patrimoniul muzeului din anul 1970.

Expoziţia de bază a Secţiei de Istorie prezintă, în contextul istoriei naţionale, evoluţia societăţii omeneşti de pe teritoriul judeţului Argeş, din paleolitic până la finele anului 1947. În cadrul acestei expoziţii sunt prezentate unelte aparţinând culturii de prund, piese eneolitice găsite în aşezările gumelniţene de la Teiu (primul tell cercetat integral în România), Popeşti şi Zidurile, precum şi o spectaculoasă colecţie de arme, podoabe şi ceramică tip Ferigile.

 

O pondere deosebită este acordată perioadei daco-romane, în Argeş aflându-se marea aşezare dacică de la Cetăţeni, precum şi castrele romane de pe Limes Transalutanus, cel mai important fiind cel de la Câmpulung-Jidova.

Reşedinţele domneşti de la Curtea de Argeş, Câmpulung şi Piteşti, cetăţile Poenari şi Oratea, rolul Argeşului şi al Muscelului în evul mediu sunt prezentate prin intermediul descoperirilor arheologice, prin fotografii, hărţi şi documente.

Marile evenimente ale secolului al XlX-lea ocupă un loc important în expoziţie, datorită implicării argeşenilor, a personalităţilor de aici, în desfăşurarea lor. Rolul monarhiei în istoria României, Argeşul – leagăn al liberalismului românesc şi al ţărănismului, Făurirea României Mari, Viaţa politică în perioada interbelică şi până la 1947, precum şi Participarea argeşenilor şi a muscelenilor la cel de-al doilea război mondial sunt teme istorice prezentate în sălile deschise în 2004 şi 2006.

Expoziţia permanentă a Secţiei de Istorie se încheie cu Cabinetul numismatic, inaugurat la 2 septembrie 2009. Aici pot fi vizualizate 7.000 de piese, altele decât cele prezentate în expoziţia de bază. Sunt etalate aproximativ 6.300 de monede din sec. IV a. Chr – sec. XX.

De o deosebită valoare sunt tezaurele de la Sâmbureşti (datat în sec. I-III p. Chr., conţine 4.161 de monede, denari imperiali romani şi antoniniani), Pădureţu (datat în sec. I-III p. Chr., conţine 986 de monede, denari imperiali romani şi antoniniani) şi Glavacioc (datat în intervalul 1391-1448, conţine 91 monede, ducaţi din timpul lui Mircea cel Bătrân şi sferturi de perperi emişi în Bizanţ).

 

Tot în cadrul cabinetului numismatic sunt expuse 200 de decoraţii (ordine, medalii, semne onorifice) conferite persoanelor sau instituţiilor care au acumulat merite pe timp de pace sau război. De asemenea, medalistica este reprezentată de cele 500 de piese, româneşti şi străine, medalii şi plachete, care imortalizează evenimente, date istorice, personalităţi.